Dacă ai schimbat ferestrele, ai ales „termopane bune”, montajul pare corect, ai spumă, glafuri, totul arată în regulă, dar în casă încă simți disconfort termic (mai ales lângă geam), nu ești singurul. Situația este foarte frecventă în 2026, pentru că ferestrele moderne sunt mult mai etanșe decât cele vechi, iar o locuință funcționează ca un sistem: ferestre + pereți + încălzire + ventilație + umiditate + punți termice. De multe ori, fereastra e bună, dar unul dintre celelalte elemente strică „lanțul” și corpul tău percepe frigul.
Mai jos ai cele 7 cauze reale (cu semne, teste simple și soluții) pentru care poți simți frig chiar și cu termopane montate „corect”.
Înainte de toate: ce înseamnă „simți frig”
Senzația de frig lângă fereastră apare, de obicei, din 3 motive:
- curenți de aer (infiltrații, chiar și foarte fine)
- suprafețe reci (sticlă, toc, perete în jurul ferestrei) care „trag” căldura din corp prin radiație
- diferențe mari de temperatură în cameră (strat rece jos sau în zona geamului)
De aceea, poți avea 22°C în cameră și tot să te simți inconfortabil lângă fereastră.
1) Puntea termică din jurul ferestrei: „vine frig de la toc”, dar de fapt vine de la perete
Cea mai comună situație: fereastra este ok, însă zona de contact toc–zid (și colțurile) sunt mai reci decât restul peretelui. Acolo apare puntea termică și senzația că „trage”.
Semne clare
- colțurile de lângă toc sunt reci la atingere
- apare condens sau mucegai în colțuri, nu pe mijlocul sticlei
- în zile foarte reci simți „dâră” rece exact pe lângă ramă
De ce se întâmplă
- spuma poliuretanică este bună ca umplere, dar nu e un sistem complet de etanșare dacă rămâne expusă la aer/umiditate
- dacă nu s-au folosit benzi de etanșare (interior/exterior) sau soluții de montaj corect (tip „montaj în 3 straturi”), pot apărea micro-infiltrații și punți termice
- glafurile interioare/exterioare pot fi montate astfel încât să creeze zone reci
Test rapid
- într-o zi rece, treci palma încet pe lângă toc și pe perete, la 5–10 cm de toc. Dacă peretele „mușcă” la rece în jurul ferestrei, ai o punte termică.
Soluții
- refacerea etanșării la contur (în special în colțuri)
- folosirea benzilor de etanșare sau a materialelor potrivite pentru interior/exterior
- corecții la glaful exterior (pante, rupturi termice) dacă acesta „trage” frigul în interior
2) Curenții invizibili: infiltrarea fină de aer pe la garnituri sau pe la montaj
Nu trebuie să ai „gaură” ca să simți disconfort. O infiltrare mică, constantă, poate crea senzația de frig, mai ales când stai pe canapea lângă fereastră.
Semne
- senzația de „trage” apare doar când bate vântul
- se simte mai mult în zona mânerului sau pe latura balamalelor
- în unele seri e ok, în altele nu (în funcție de vânt)
Cauze ascunse
- feroneria nu este reglată pe presiune corectă (fereastra „închide”, dar nu presează uniform garnitura)
- garnituri de calitate modestă sau montate prost
- tocul sau cerceveaua nu sunt perfect aliniate (o mică „burtă” și ai micro-fante)
Teste simple
- test cu flacără (brichetă) sau bețișor parfumat: plimbi ușor pe contur; dacă flacăra/fumul „joacă”, ai infiltrație
- test cu hârtie: pui o foaie între cercevea și toc și închizi; dacă se trage foarte ușor în anumite zone, presiunea e mică acolo
Soluții
- reglaj de feronerie (presiune pe excentrici, aliniere, poziție)
- verificare garnituri
- dacă infiltrația vine din montaj: reetanșare pe contur
3) „Geamul e rece” – fenomenul fizic care creează curent rece chiar fără infiltrații
Chiar și un geam bun poate fi mai rece decât aerul din cameră. Aerul cald care atinge sticla se răcește, devine mai greu și coboară. Asta creează un curent descendent, ca o „cascadă” invizibilă de aer rece.
Când apare cel mai des
- la geam dublu (2 foi) în zile foarte reci
- la ferestre mari
- în camere cu încălzire slabă sau radiatoare subdimensionate
Semn clasic
- nu simți curent pe la garnituri, dar simți „aer rece” în zona de 20–50 cm de geam, mai ales jos
Ce ajută real
- trecerea la geam cu performanță mai bună (tripan + Low-E, dacă e cazul)
- asigurarea „perdelei de aer cald” (vezi punctul 4)
- draperii groase, dar atenție: pot reduce și circulația aerului cald, deci trebuie folosite inteligen
4) Radiatorul nu mai „spală” geamul cu aer cald: pervaz lat, mască, mobilier, perdele grele
Radiatorul sub fereastră nu e pus acolo întâmplător. El creează un flux de aer cald care urcă în fața sticlei și reduce senzația de rece. Când fluxul acesta e blocat, geamul rămâne rece și apare disconfort.
Blocaje comune
- pervaz interior foarte lat (aerul cald lovește pervazul și se întoarce)
- mască de calorifer fără grile corecte
- canapea sau birou lipit de calorifer
- perdele/draperii care „sigilează” radiatorul în spatele lor
Semne
- geamul e rece mai ales în partea de jos
- disconfortul e mai mare când stai jos (pe canapea) decât când stai în picioare
Soluții
- lasă spațiu de circulație pentru aer (în fața și deasupra caloriferului)
- dacă ai mască, pune grile serioase (intrare jos, ieșire sus)
- evită draperiile care acoperă complet radiatorul în sezonul rece
5) Umiditate mare + ventilație slabă: termopanele etanșe au „efect secundar”
Termopanele moderne închid foarte bine. E un avantaj enorm la factură, dar și motivul pentru care, fără ventilație, aerul din casă devine umed, greu și se răcește pe suprafețe.
Ce se întâmplă
- umiditatea (de la gătit, duș, uscarea rufelor, respirație) se acumulează
- suprafețele mai reci (colțuri, contur fereastră) ating „punctul de rouă”
- apare condens, apoi mucegai, iar tu simți frig (și disconfort respirator)
Semne
- condens pe colțuri sau pe marginea sticlei dimineața
- miros ușor „închis”
- senzație că aerul e „rece” chiar la temperatură bună
Ce ajută
- aerisire scurtă și intensă (5–10 minute, de 2–3 ori/zi) în loc de geam rabatat ore întregi
- ventilatoare în baie/bucătărie (dacă lipsesc)
- dezumidificator dacă ai surse mari de umezeală
- dacă locuința e foarte etanșă: soluții de ventilație controlată
6) Pereții exteriori sunt problema, nu fereastra: fereastra devine „țap ispășitor”
Mulți proprietari schimbă ferestrele în speranța că „se rezolvă frigul”. Dar dacă pereții sunt slab izolați (sau izolați neuniform), senzația de disconfort rămâne. Corpul simte radiația rece a peretelui, iar mintea pune vina pe geam pentru că e „zona sensibilă”.
Semne
- peretele exterior e rece pe suprafețe mari, nu doar lângă fereastră
- colțurile camerei sunt mai reci decât restul
- disconfortul se simte și în camere fără ferestre mari
De ce e important
Chiar și un geam tripan pierde mai multă căldură decât un perete foarte bine izolat. Dar dacă peretele e slab, pierderile totale ale camerei pot rămâne mari și temperatura „cade” rapid.
Soluție realistă
- evaluarea izolației pereților (termografie, dacă poți)
- corectarea zonelor problemă (colțuri, buiandrugi, stâlpi, plăci)
7) Ferestre prea mari pentru încălzirea existentă: sistemul de încălzire nu compensează
În case moderne, ferestrele mari sunt superbe, dar au o regulă simplă: cu cât ai mai multă sticlă, cu atât ai nevoie de un sistem de încălzire dimensionat corect. Chiar și cu tripan, o suprafață vitrată mare poate „mânca” multă energie iarna.
Semne
- temperatura camerei urcă greu și cade repede când se oprește încălzirea
- lângă ferestre mari simți mereu o zonă mai rece
- caloriferele sunt fierbinți, dar nu reușesc să stabilizeze confortul
Soluții
- recalcul pentru necesarul termic (mai ales la camere mari vitrate)
- radiatoare mai mari / încălzire în pardoseală bine echilibrată / convectoare în zone vitrate (după caz)
- optimizarea regimului de încălzire (temperaturi constante, nu „on/off” agresiv)
Bonus: încă 5 cauze „rare”, dar reale (pe care aproape nimeni nu le spune)
A) Distanțierul „rece” al geamului (marginea sticlei)
Marginea geamului poate fi mai rece decât centrul, din cauza distanțierului. Acolo apare des condens și senzație de rece, mai ales dimineața.
B) Glaf exterior montat greșit (pante, infiltrare, punte termică)
Un glaf exterior fără pantă corectă sau cu infiltrații poate răci zona tocului și poate „aduce” frig.
C) Spuma degradată sau „tăiată” prea mult
Dacă spuma a fost tăiată excesiv, rămân goluri sau zone subțiri care pierd mai mult.
D) Clapete de ventilație necontrolate
Unele sisteme au aerisiri sau capace care pot lăsa aer rece să intre dacă sunt setate prost.
E) Convecția din cameră e deficitară (mobilier, compartimentare)
Uneori, aerul cald nu circulă uniform din cauza mobilei sau a felului în care e compartimentată camera.
Checklist rapid: cum depistezi problema fără să chemi imediat pe cineva
- E vânt afară și simți mai tare? Probabil infiltrație (feronerie/etanșare).
- Simți rece doar jos, lângă geam? Poate curent descendent + radiator blocat.
- Peretele din jurul ferestrei e mai rece decât restul? Punte termică.
- Ai condens în colțuri sau pe margini? Umiditate + punți termice/ventilație slabă.
- În camera cu ferestre mari e mereu mai greu de încălzit? Încălzire subdimensionată.
- verificare etanșare contur toc–perete (interior/exterior)
- reglaj feronerie + verificare presiune pe garnituri
- verificare pante glaf exterior și eventuale infiltrații
- măsurare umiditate în cameră (ideal 40–55% iarna)
- analiză circulație aer cald (radiator/pardoseală) în zona ferestrei
Dacă termopanele sunt montate „corect”, dar tot simți frig, în majoritatea cazurilor nu e vorba de o singură problemă, ci de un cumul: o punte termică mică la contur, un reglaj imperfect al feroneriei, un radiator blocat de pervaz sau de draperii, umiditate ridicată și o circulație slabă a aerului cald. Ferestrele moderne sunt etanșe, iar asta înseamnă că locuința trebuie „gândită” ca sistem: etanșare + ventilație + încălzire + izolație.